Istoria Pelicanului pe Bega a marcat mai multe generații de bănățeni, fiind una din ambarcațiunile ce ofereau transport de persoane și plimbări de agrement.
Pelicanul a fost construit în anul 1966 la șantierul naval din Giurgiu, fiind inițial folosit pentru transporturi în Delta Dunării iar în anii 80 a traversat țara pentru a fi folosit pentru curse speciale pe Bega, urmând ca după revoluția din 89 el să devină tot mai puțin folosit până în perioada anilor 2010 când devenise doar o simplă terasă.
Povestea lui părea că e la final atunci când a luat foc în toamna anului 2012.
Pelicanul a fost cumpărat la preț de kilogram de fier vechi în 2013 de către cei de la D.arc cu intenția de al reface și de a-l pune din nou pe Bega lângă Barja Darc, locul cunoscut deja timișorenilor. Administrația locală de până în 2020 nu a fost deschisă dialogului fiind mult prea preocupată de proiectul propriu de transport public ce a permis totuși ca să apară Administrația Canalului Navigabil Bega, al cărui rol este acela de a crea strategii de revitalizare a canalului navigabil. Nu știm ce planuri are actuala administrație dar știm că Pelicanul a plecat din halele UMT-ului spre o nouă locație ce îl face mai aproape de revenirea pe Bega.
Pelicanul poate fi considerat ca parte din patrimoniul local ce va contribui la revalorificarea transportului navigabil privat pe Bega. Va repune în discuție importanța sistemului hidrografic Timiș-Bega, precum și revalorificare patrimoniului hidrotehnic ce va face posibilă conectarea la marile culoare de transport navigabil european.
Anul acesta va fi o provocare pentru Pelican și pentru toți cei din jurul lui. Poate fi anul când se întoarce pe Bega și ne va aduce din nou pe toți laolaltă să redescoperim povești și locuri uitate.

Anul/Anii de realizare a proiectului și execuției: 2013- prezent
Arhitectură + Design: Bogdan Demetrescu, Dan Crâsnic, Sasa Moza, Zoran Bugarschi, Mircea Orgovici
Beneficiar: D.arc + Timișoara
Foto: Bogdan Demetrescu
Adresa proiectului: Bega + Tisa + Dunăre

Video Pelicanul